Ce este PNEUMONIA: definiție, factorii de risc, simptomatologia, complicații, diagnosticul, tratamentul și prevenția

Ce este PNEUMONIA: definiție, factorii de risc, simptomatologia, complicații, diagnosticul, tratamentul și prevenția

Definiție

Pneumonia este o afecțiune caracterizată prin inflamarea tesutului pulmonar, fiind, în mod normal, cauzată de o infecție bacteriană sau virală.

Anual, patru milioane de decese sunt cauzate de pneumonie. În cele mai multe cazuri, boala este provocată de infecții cu bacterii, virusuri, fungi sau paraziți, iar cea mai frecventă în rândul adulților este pneumonia bacteriană.

Pe lângă pneumonia bacteriană, mai există:

• Pneumonia virală, cauzată de virusul sincițial respirator, sau de gripa de tip A, sau de tip B, fiind cea mai comună formă de pneumonie la copii
• Pneumonia de aspirație, cauzată de respirația în timpul vomelor, de un corp străin, sau de o substanță dăunatoare, cum ar fi chimicalele sau fumul.
•  Pneumonia fungică, destul de rară, care afectează, în special, persoanele cu un sistem imunitar foarte slăbit.
•  Pneumonia dobândită la spital, în timpul tratării unor alte afecțiuni sau în urma unei intervenții chirurgicale, riscul fiind foarte mare pentru cei aflați la terapie intensivă.

Pneumonia este mai raspândită toamna și iarna și poate afecta persoanele de orice vârstă, dar este mai frecventă în rândul vârstnicilor și a oamenilor foarte tineri. De cele mai multe ori, aceste doua categorii au nevoie de spitalizare.

Factori de risc

Apariția unei pneumonii poate fi favorizată de o serie de factori de risc. Astfel, un sistem imunitar slăbit din cauza unor boli precum leucemia, limfomul malign, SIDA sau diabetul zaharat, sau din cauza tratamentului cu imunosupresoare sau citostatice, poate crește riscul îmbolnăvirii de pneumonie.

Alte grupe cu risc mare de contractare a unei pneumonii sunt urmatoarele:

•  Nou-născutii și copii mai mici de doi ani
• Persoanele cu vârsta peste 65 de ani
•  Persoanele imobilizate la pat (in cazul acestora, pericolul vine de la agenții patogeni care se găsesc în secreția bronșică care stagneaza, din cauza unei defectuoase ventilații pulmonare)
•  Persoanele care au dificultăți la inghițire
•  Fumătorii
• Alcoolicii
•  Consumatorii de droguri
•  Persoanele care suferă de boli cronice, precum insuficiența cardiacă sau diabetul.

Simptomatologia

Simptomele pneumoniei pot varia de la ușoare până la severe. Acestea pot include:

• tuse care poate produce flegmă (mucus)
• febră
• transpirații sau frisoane
• dificultăți de respirație care se întâmplă în timp ce desfășurați activități normale sau chiar în timp ce vă odihniți
• dureri în piept, care sunt mai grave atunci când respirați sau tușiți
• senzație de oboseală sau oboseală
• pierderea poftei de mâncare
• greață sau vome
• cefalee

Simptomele mai puțin frecvente includ:

• tuse cu sânge (hemoptizie)
• dureri articulare și musculare
• senzație de confuzie și dezorientare, în special la persoanele în vârstă

Complicații

Posibilele complicații ale pneumoniei includ:

• pleurezie - unde mucoasele subțiri dintre plămâni și cutia toracică (pleură) se inflamează, ceea ce poate duce la insuficiență respiratorie
• un abces pulmonar - o complicație rară, observată mai ales la persoanele cu o boală gravă preexistentă sau cu antecedente de abuz abuziv de alcool
• sepsis - de asemenea, o complicație rară, dar gravă

Pneumonia în infecția COVID-19

Cea mai frecventă manifestare severă a COVID-19 este pneumonia virală – febră, tuse, dispnee, infiltrate interstițiale bilaterale decelabile imagistic.

Evoluția initial ușoară poate progresa în cursul unei săptamâni; la cei cu pneumonie virală poate apare dispneea la aprox 5-8 zile de la debutul simptomatologiei cu necesitatea internării la câteva zile de la apariția dispneei.

Persoanele care suferă de pneumonie pot avea, de asemenea, o afecțiune numită sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS). Este o boală care apare rapid și provoacă probleme de respirație.

Oricine poate face pneumonie COVID-19, dar persoanele cu vârsta mai mare de 65 de ani au risc mai crescut. Pneumonia trebuie stratificată în funcție de severitate în forme usoare, moderate sau severe.

Aproximativ 15-20% dintre pacienții cu COVID-19 vor dezvolta pneumonie și aproximativ 10% din totalul pacientilor infectati vor face forme severe de pneumonie, iar din acest procent, circa 5% vor ajunge în stadiu critic (cei care au nevoie de intubatie și ventilație mecanică).

Diagnosticul

De obicei, examenul clinic și radiografia toracică sunt suficiente pentru ca medicul să poată pune diagnosticul de pneumonie, dar este posibil ca acesta să ceara și efectuarea unor analize de sânge, spută, o bronhoscopie, o măsurare a nivelului de oxigen din sânge sau analiza unei mostre de lichid din plămâni. Testul RT-PCR este gold standard pentru diagnosticul infecției cu virusul SARS-CoV-2. Exudatul suplimentar ajută la depistarea gripei. Analizele de sânge (procalcitonina) ajută la diferențierea unei pneumonii virale de una bacteriană. În cazul în care procalcitonina are valori normale înseamna ca este vorba de o pneumonie virală, în timp ce valorile crescute ale procalcitoninei indică o pneumonie bacteriană.

Tratamentul

Tratamentul medicamentos depinde de tipul de pneumonie. Astfel, medicul poate prescrie antibiotice pentru pneumoniile bacteriene, medicamente antivirale pentru pneumoniile virale si medicamente antifungice pentru pneumonia cu cauză micotică. Pe lânga acestea, medicul mai poate recomanda medicamente pentru ameliorarea simptomelor de tuse și febră.

Pacienții cu forme ușoare de pneumonie pot urma acasa tratamentul prescris de medic, odihna la pat și consum de fluide, însa persoanele care respiră cu dificultate, care sufera de o afecțiune cardiacă sau a căror vârsta este mai mare de 65 de ani, vor fi internate în spital și li se vor administra antibiotice intravenos. În cazurile de insuficiență respiratorie se va recurge la oxigenoterapie.

Prevenția

Pneumonia poate fi prevenita printr-o serie de măsuri, cum ar fi:

• Vaccinarea – vaccinul antigripal va ajuta în prevenirea bolii, gripa fiind o cauza obișnuită de pneumonie;
• Igiena - este foarte important sa vă spălați frecvent mâinile, mai ales după ce va suflați nasul, mergeți la baie, precum și înainte de a mânca sau de a pregăti alimente;
• Nu fumați - Tutunul afecteaza capacitatea plamânilor de a lupta împotriva infecțiilor.
• Obiceiuri bune de sanatate: dietă sănătoasa, odihna, exercițiile regulate etc. Aceste obiceiuri vă ajută și să vă recuperați mai rapid atunci când vă îmbolnaviți.